Să spun ce voi face în acel moment

În B1 #5 viitorul avea cinci forme, și fiecare răspundea la întrebarea „ce se va întâmpla?”. Uneori e nevoie de altceva: nu ce se va întâmpla, ci ce va fi în desfășurare într-un anumit moment. „Mâine la zece o să fiu în zbor deasupra mării.” Pentru asta engleza are Future Continuous — viitorul continuu. E geamănul lui Past Continuous (A2 #2): acolo e fundalul în trecut (At ten I was flying), aici — fundalul în viitor (At ten I'll be flying).

Forma: will be + verbul cu -ing. will și be sunt la fel pentru toate persoanele, se schimbă doar verbul de bază.

În răspunsul scurt be și -ing nu se repetă: doar will sau won't. Adverbele probably, still, definitely stau între will și be: I'll probably be working late. În negație probably trece în față, înaintea lui won't: I probably won't be working on Friday.

Când se folosește.

Primul caz — un proces într-un moment numit din viitor. Momentul e de obicei spus direct: at ten tomorrow, this time tomorrow („mâine la aceeași oră”), this time next week, all day on Saturday. Don't call at six — I'll be driving. Telefonul ar cădea în mijlocul drumului: o să fiu la volan. Procesul poate ocupa și tot intervalul: I'll be working all day on Saturday — sâmbăta întreagă se duce pe muncă.

Al doilea — întrebarea politicoasă despre planuri: Will you be using the printer this afternoon? Întrebăm cum o să arate ziua celuilalt și nu facem presiune asupra lui. Will you use the printer? sună ca o întrebare despre o decizie și se aude ușor ca o rugăminte sau chiar ca un reproș. De aceea la serviciu, la hotel, în magazin despre planuri se întreabă cu forma continuă: Will you be paying by card? De ce e forma continuă mai politicoasă? Ea nu întreabă „ce o să hotărăști?”, ci „ce o să se petreacă la tine?”. Celălalt nu trebuie să hotărască nimic de dragul tău: îți povestește pur și simplu cum îi arată ziua. Iar tu, aflându-i planurile, poți să-l rogi ceva, dacă nu se supără: Will you be using the car tonight? If not, could I borrow it?

Aceeași nuanță o are negația. I won't come to the meeting — „nu vin”, seamănă cu un refuz: nu vreau. I won't be coming to the meeting — o informare calmă: așa se aranjează lucrurile.

Compară cu will simplu. Diferența e aceeași ca între Past Simple și Past Continuous:

Și cu Present Continuous. I'm meeting Anna at six — o înțelegere (B1 #5): întâlnirea e stabilită. At half past six I'll be sitting in a café with Anna — imaginea acelui moment: ce o să fac atunci. Adesea stau una lângă alta: întâi planul, apoi imaginea.

Verbele de stare (B1 #4) nu trec la viitorul continuu. Cu know, like, want, have cu sensul „a avea” — will simplu: This time next year I'll know much more.

Încă exemple:

Așa nu se spune. ✗ Will you be come tomorrow? → ✓ Will you be coming tomorrow? După be trebuie un verb cu -ing, nu forma de bază.

Verifică-te. Cum spui „mâine la nouă o să fiu pe drum spre serviciu”? Prin ce se deosebesc I won't come și I won't be coming? De ce nu se poate spune I'll be knowing the results tomorrow?